duminică, 31 ianuarie 2010

Jumatati

Pentru ca ne simtim incompleti, neterminati si singuri. Si orice licar care-ti sugereaza o sansa de a redeveni complet, te atrage, te face sa vrei, sa speri, sa crezi, sa mergi inainte in ciuda tuturor fricilor si a tuturor adevarurilor.

Pentru ca suntem jumatati dintr-un intreg ce se vrea constant implinit.


Far other dreams my erring soul employ,
Far other raptures, of unholy joy:
When at the close of each sad, sorrowing day,
Fancy restores what vengeance snatch'd away,
Then conscience sleeps, and leaving nature free,
All my loose soul unbounded springs to thee.
Oh curs'd, dear horrors of all-conscious night!
How glowing guilt exalts the keen delight!
Provoking Daemons all restraint remove,
And stir within me every source of love.
I hear thee, view thee, gaze o'er all thy charms,
And round thy phantom glue my clasping arms.
I wake — no more I hear, no more I view,
The phantom flies me, as unkind as you.
I call aloud; it hears not what I say;
I stretch my empty arms; it glides away.
To dream once more I close my willing eyes;
Ye soft illusions, dear deceits, arise!

How happy is the blameless vestal's lot!
The world forgetting, by the world forgot.
Eternal sunshine of the spotless mind!


Supergirl

sâmbătă, 30 ianuarie 2010

No 6

Am facut cunostinta cu no 6. Un fel de intalnire de gradul trei… spre patru chiar. Un pic scary. Dar a trecut. Ca si cand nu ar fi fost. Si e ok. Pentru ca exista motiv. Si motivul este no 6.

Supergirl

P.S. Din ciclul Arruivederrci:

vineri, 29 ianuarie 2010

2367

Ador diminetile. Ultimele dimineti in care ma trezesc lenesa si voioasa cu scop precis de-a pune cat mai repede cafeaua la fiert. Ador fumul de tigara proaspat aprinsa si aburii primelor cuvinte. Ador lipsa imediata dupa ce se inchide usa. Ador pasii mei scartiind in zapada in ritm de Guerrilla. Ador 41 care imi duce trupul spre alta destinatie in timp ce eu raman prinsa in firesc. Ador zambetul meu constant, interior, care-mi fura gandurile. Ador dorul care ma cuprinde subit peste zi. Ador ora care ma intoarce acasa.

Supergirl

joi, 28 ianuarie 2010

J

Acum o luna si un pic a dat peste mine momentul magic.
Si acum... rostness... rostness!!!

...

mi-e bine si mi-e mie, gandindu-ma la tine.
mi-e dor si mi-e lumina stiind ca va fi maine.
las loc de sete ca sa-mi imbat steptarea…

pasii povestii ce curge normal
ma ingroapa frumos sub aprig morman
de bine si dor si minune de somn
ce m-a rupt de trecut aratandu-mi ca sunt.

vedeam cu ochii mintii ca J ai sa apari
senin, normal… ca parca-ntors acasa,
gata de mine


Supergirl

duminică, 24 ianuarie 2010

Stained

zambesc… toata… si pe dinauntru si pe dinafara.
miroase a iubire in toata casa…

we build our church above this street
we practice love between these sheets
the candy sweetness scent of you it bathes my skin

I'm stained by you

and all I have to do is hold you...



Supergirl

joi, 21 ianuarie 2010

Myself, by myself...

Lucruri se intampla. Sau nu se intampla. Si trebuie sa deal cu toate.

Invat cum sa fiu eu… prin mine, prin ceea ce fac, spun, gandesc sau nu fac, nu spun si nu gandesc.
As vrea doar sa fie ceva mai usor. Macar sa pot face diferenta mai usor intre ceea ce imi vine natural sa fac si e ok si intre ceea ce imi vine sa fac si nu e ok si despre care habar nu am daca e natural sau nu. Drumul Nanasii…

Sunt oameni care sunt buni in a fi ceea ce sunt fara ca macar sa se straduiasca. Si eu inca mai am senzatia de lupta intre ceea ce par a fi si ceea ce sunt cu adevarat.

Poate pentru ca inca am restante in a fi myself, by myself, tot timpul… fara sa imi fie teama de ce ar putea gandi ceilalti, chiar daca asta m-ar face sa fiu altfel, neobisnuita, banala sau uncool. Poate pentru ca inca nu am invatat sa am incredere in oameni si sa ii iau asa cum sunt, avand inca pretentia ca oamenii pot fi mult mai mult decat sunt acum, in clipa asta. Poate pentru ca inca mai cred ca iubirea, orice fel de iubire, e o stiinta. Poate pentru ca inca ma sperie lucrurile care imi fac bine si care ma ajuta sa deal cu ceea ce se intampla sau nu se intampla. Sau poate pentru ca mintea mea inca mai crede ca sunt pierduta, cand, de fapt, sunt mai regasita ca niciodata.

As vrea sa fie toamna. Si sa fie ploaie.


Supergirl

miercuri, 20 ianuarie 2010

112

Aseara era sa fiu muscata de caini. Dinou.
Si nu orice caini. Cei mai fiorosi si mai urati si mai nesuferiti caini din lume.

Dar… imi aveam eroul cu mine.

Nu vreau sa mor mancata de caini. Parca-as merita o moarte mai roza.


Supergirl

marți, 19 ianuarie 2010

Marti

Privesc lucrurile ca si cand ar fi toate asa cum mi le doresc. Este ceva ce imi sta in putere sa fac pentru a-mi schimba perceptiile atunci cand perceptiile stau intre mine si confortul meu. Poate ca asta distorsioneaza realitatea celor de langa mine, dar preschimba realitatea mea in ceva mai usor de inghitit. Si ma motiveaza si ma provoaca sa merg mai departe, no matter what, astfel incat sa apelez din ce in ce mai rar la tertipul de a da la schimb realitatea pe iluzie.

Sunt constienta ca sta doar in puterea mea ca realitatea mea sa fie frumoasa, sincera si reala tot timpul. Sunt constienta ca sta doar in puterea mea sa diminuez momentele de iluzie roz care ma ajuta sa trec peste realitatile care nu-mi convin. Nici nu mai stiu exact cum am inceput sa-mi dezvolt sistemul asta de aparare. Cert e ca functioneaza si ca-mi face bine.

Sunt mai aproape de mine ca niciodata. Si nu doar ca sunt mai aproape de mine, de ceva vreme s-a creat o cale de a-mi lasa ego-ul intrepatruns de fiinta mea reala care incet-incet ii va lua locul. Si eu am sa fiu eu… clipa de clipa.

Si… in afara de toate astea… azi dimineata am visat urat. Am plans de-am rupt in visul meu. Stateam pe o banca si plangeam si simteam ca ceva s-a rupt in mine si incepe sa se scurga. Cu cat plangeam mai mult, cu atat mai usurata ma simteam si cu atat mai constienta deveneam de…. ceva… habar nu am de ce. In fine… Am cautat pe net ce inseamna sa visezi ca plangi. Si e ceva naspa, bineinteles. Si mi-a cam facut ziua cam ce facu butonu lu’ Esca.

As fuumaaaaaaaaa o tigaaraaaaaaaa!!!
Abia astept sa ajung acasa, unde e cald si Berly si covorul meu e curat.

Ma enerveaza maxim ca am timp sa scriu pe blog la birou. Naspa perioada, demotivanta si frustranta si… toate acele cuvinte de care incerc sa ma feresc. Si tre sa fac ceva!!!! Ufffff!!!!!! Primul lucru care imi vine in cap e ca ar trebui sa fumez o tigara! Nasol… Asta inseamna ca tre sa mai fac ceva: 1. sa nu mai fumez sau 2. sa nu-mi mai uit tigarile acasa.

Despre alte idei in ordine… mestec o ciunga. Buna rau!!! Si ma hlizesc cu Misona care ma intreaba cine a fost Matei Corvin. Habar n-am! Dar am aflat… ca am goagal. Cel mai mare rege al Ungariei. Na… m-am si culturalizat nitel. Misona nu intelege cum a ajuns asta cel mai mare rege al Ungariei, el fiind fiul lui Iancu de Hunedoara, nascut la Cluj. Misona nu intelege istorie, nici daca i se explica. Ea mi-a zis.

Uarevar…

Gandurile astea sunt doar niste straturi. Sub gandurile astea sunt alte straturi: trairile mele, emotiile mele, dorintele mele... care imi invelesc si imi adapostesc fiinta.
Printre toate straturile astea e J.


Supergirl

duminică, 17 ianuarie 2010

Hey, Baby...

Hold on to love that is what I do now that I've found you
And from above everything's stinking, they're not around you

And in the night, I could be helpless,
I could be lonely, sleeping without you

And in the day, everything's complex,
There's nothing simple, when I'm not around you

But I'll miss you when you're gone, that is what I do. Hey, Baby!
And it's going to carry on, that is what I do. Hey, Baby...

Hold on to my hands, I feel I'm sinking, sinking without you
And to my mind, everything's stinking, stinking without you

And in the night, I could be helpless,
I could be lonely, sleeping without you

And in the day, everything's complex,
There's nothing simple, when I'm not around you

But I'll miss you when you're gone, that is what I do. Hey, Baby!
And it's going to carry on, that is what I do. Hey, Baby...


Supergirl

PS: Arruivederrci! :)

joi, 14 ianuarie 2010

Chestia

Plutesc. Intr-o chestie anosta si rigida. Care nu ma face sa ma gandesc decat la ce naiba o fi dincolo de ea.
Ce naiba o fi dincolo de chestia asta anosta si rigida?!?!?

Ma plimb cu chestia anosta si rigida precum baiatul care traia intr-un balon.
M-as lupta cu ea si nu m-as lupta cu ea. Am momente cand stiu ca ma protejeaza, doar pentru ca e acolo. Si am momente cand i-as trage un pumn si as rasufla-o.

Nu-s trista. Sau deprimata. Sunt doar intr-o chestie anosta si rigida care imi da un sentiment de neliniste.
Atata tot. O nimica toata.


Supergirl

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

normal

ma trezesc cu cuvantul asta in mine din ce in ce mai des. ca si cand ar fi normal. ca si cand normal ar insemna firesc. ca si cand firesc n-ar mai fi ceva atat de rar de atins.

normal

simt. gust. miros. ating. normal. firesc. si atata liniste care se aseaza nestingherita printre gandurile mele care inca se razvratesc sa se agate de judecati. si pre...judecati.

normal

real.
incerc sa folosesc cuvinte mici dar... orisicat as incerca, niciun cuvant nu mi se pare mic. iar normal... pare cel mai mare dintre ele.

fugeam de normal si dupa normal tanjeam. si na... normal. atat de normal ca sperie... putin. atat cat e normal sa sperie.

si pe langa asta... parca se lasa si o ceata de certitudine si siguranta. ca si cand si astea ar fi ceva normal.

incerc sa nu judec. si sa nu pre...judec. incerc sa imi incui mintea in spatele fiintei mele, acolo unde nu poate ajunge nimeni... nici macar eu. incerc doar sa simt. si sa fiu aici. acum. si sa fac din asta un normal firesc.


Supergirl


ps: it's like love in time of cholera...

joi, 7 ianuarie 2010

happy...

someone once told me
that you have to choose
what you win or lose
you can't have everything
don't you take chances
you might feel the pain
don't you love in vain
cause love won't set you free

i could stand by the side
and watch this life pass me by
so unhappy but safe as could be

so what if it hurts me
so what if i break down
so what if this world just throws me off the edge
my feet run out of the ground
i gotta find my place
i wanna hear my sound
don't care about other pain in front of me
cause i'm just tryna be happy...
just wanna be... happy

holding on tightly
just can't let it go
just tryna play my roll
slowly disappear
well all these tears
they feel like they're the same
just different faces, different names
get me outta here
well i can stand by the side
and watch this life pass me by...

so what if it hurts me
so what if i break down
so what if this world just throws me off the edge
my feet run out of the ground
i gotta find my place
i wanna hear my sound
don't care about other pain in front of me
cause i'm just tryna be happy...
just wanna be... happy

so any turns that i can't see
i'll count a stranger on this road
but don’t say victim
don't say anything

so what if it hurts me
so what if i break down
so what if this world just throws me off the edge
my feet run out of ground
i gotta find my place
i wanna hear my sound
don't care about all the pain in front of me
cause i'm just tryna be happy...
just wanna be... HAPPY