Vreau afara. Afara din jocul asta stupid de necuvinte, de negesturi. Vreau afara.
Vreau sa plec si sa las aici si acum tot ce de fapt nu e.
Ajunge. Vreau afara.
...
Sunt afara.
Sunt trista.
Si totusi... nu simt final.
Supergirl
joi, 30 aprilie 2009
miercuri, 29 aprilie 2009
Nimic
Asa e. Uneori e mai bine si mai sanatos sa spun nimic.
Sa tac.
Pot urla in mine. Sa mi se zguduie lumea de urlete si sa imi aud ecoul in creieri.
Dar sa tac.
A stii sa taci este un lucru extraordinar. Eu invat acum. Invat sa tac atunci cand imi vine sa spun lucruri ale caror consecinte nu le pot macar banui. Si sa spun nimic e cel mai intelept lucru pe care il pot face.
Nimic e inca un pont pe care l-am primit astazi.
Nu m-as fi gandit vreodata ca am sa ajung sa aleg nimic-ul, ca am sa prefer sa tac, sa accept ca cel mai bun lucru pentru mine este sa spun nimic. Eu! Eu care vorbesc mult si trebuie sa spun lucrurilor pe nume, sa verific mereu ca sunt inteleasa corect si ca lumea percepe exact ce vreau sa transmit.
Ma transform pe zi ce trece in omul care imi doresc sa fiu. Simt si stiu.
Nu am sa obosesc si nu am sa ma opresc.
Eu sunt Supergirl!
Supergirl
Sa tac.
Pot urla in mine. Sa mi se zguduie lumea de urlete si sa imi aud ecoul in creieri.
Dar sa tac.
A stii sa taci este un lucru extraordinar. Eu invat acum. Invat sa tac atunci cand imi vine sa spun lucruri ale caror consecinte nu le pot macar banui. Si sa spun nimic e cel mai intelept lucru pe care il pot face.
Nimic e inca un pont pe care l-am primit astazi.
Nu m-as fi gandit vreodata ca am sa ajung sa aleg nimic-ul, ca am sa prefer sa tac, sa accept ca cel mai bun lucru pentru mine este sa spun nimic. Eu! Eu care vorbesc mult si trebuie sa spun lucrurilor pe nume, sa verific mereu ca sunt inteleasa corect si ca lumea percepe exact ce vreau sa transmit.
Ma transform pe zi ce trece in omul care imi doresc sa fiu. Simt si stiu.
Nu am sa obosesc si nu am sa ma opresc.
Eu sunt Supergirl!
Supergirl
marți, 28 aprilie 2009
Ravasita
A inceput de ieri. Si a continuat si azi. Ma fortez sa uit ca sunt ravasita si uneori reusesc. Dar apoi imi amintesc... ca sunt ravasita de fapt. Adica nelinistita, nesigura, un pic iritata, irascibila, artagoasa, trista, nu imi gasesc locul si imi este teama. Si ma simt singura. Am sentimentul ala ca nu vreau sa ajung acasa unde sunt singura si mai bine mai fac ceva la birou, doar sa mai treaca din timp. Sau mai conduc pret de o melodie doar sa ajung o idee mai tarziu acasa.
Astept sa imi treaca.
Lucrurile sunt asa cum cred ca sunt. Eu sunt asa cum cred ca sunt.
Am nevoie de starea asta. Am nevoie sa fiu vulnerabila si nemultumita. Si nu doar ca sa ma pot bucura mai mult apoi de starile bune, ci pentru a nu uita ca sunt om si am dreptul sa am si stari proaste in care nu imi convine nimic si nu am chef de nimeni, ma rog... aproape nimeni... si mai ca de cineva anume. Am dreptul sa ma simt asa fara sa cred ca sunt mai putin buna sau ca imi compromit starea mea generala. Si am dreptul sa plang.
Ce simt cel mai tare este teama. Dar o sa imi treaca.
Maine e o alta zi.
In care vreau sa cred ca eu am sa ma simt mai putin ravasita.
Supergirl
Astept sa imi treaca.
Lucrurile sunt asa cum cred ca sunt. Eu sunt asa cum cred ca sunt.
Am nevoie de starea asta. Am nevoie sa fiu vulnerabila si nemultumita. Si nu doar ca sa ma pot bucura mai mult apoi de starile bune, ci pentru a nu uita ca sunt om si am dreptul sa am si stari proaste in care nu imi convine nimic si nu am chef de nimeni, ma rog... aproape nimeni... si mai ca de cineva anume. Am dreptul sa ma simt asa fara sa cred ca sunt mai putin buna sau ca imi compromit starea mea generala. Si am dreptul sa plang.
Ce simt cel mai tare este teama. Dar o sa imi treaca.
Maine e o alta zi.
In care vreau sa cred ca eu am sa ma simt mai putin ravasita.
Supergirl
luni, 27 aprilie 2009
4 Decembrie
Cica asa sunt eu:
Cei nascuti pe 4 decembrie sunt indivizi bravi, agresivi, care au curajul de a actiona cu trup si suflet. Durerea, conflictul si lupta nu le sunt straine si pot in mod repetat sa fie pusi fata in fata cu provocarile si situatii coplesitoare. Fara doar si poate, ei au o sansa destul de mare sa reuseasca in asemenea obiective de anvergura printr-o combinatie neobisnuita de gratie si vitalitate, fiind foarte atenti sa nu provoace gelozia celorlalti. Multi dintre cei nascuti astazi au talentul de a inspira teama sau cel putin un sentiment de neliniste si ingrijorare celor mai aprigi adversari. Dusmanii nativilor zilei de 4 decembrie vor sesiza probabil ca vor fi tratati cat mai nemilos de catre acestia.
Nativii zilei de 4 decembrie pot afisa anumite tendinte de egoism si sociopatie, insa, din fericire, asemenea porniri ajung rareori sa le domine personalitatile. In mod normal, idealurile si credintele lor raman necorupte si se pun pe ei insisi in serviciul unor cauze extrem de umane, politice sau artistice. Binecuvantati cu un talent organizatoric, ei au capacitatea de a-si asculta colegii sau angajatii, dar nu tolereaza nici un fel de amenintare serioasa la adresa autoritatii lor, care trebuie sa ramana neatinsa. Tentatia de a securiza in mod absolut puterea in sfera lor este foarte importanta pentru ei. Este posibil ca ei sa aiba nevoie sa fie verificati sau moderati, fapt ce este si in interesul lor. De asemenea, pericolul exista prin faptul ca ei vor prelua mai multe responsabilitati decat pot face fata. Daca nativii zilei de 4 decembrie isi vor cunoaste limitele, ei vor fi scutiti de multe frustrari si actiuni lipsite de demnitate.
De obicei, capacitatile critice ale persoanelor nascute pe data de 4 decembrie sunt extrem de dezvoltate. Ei au rara abilitate de a cantari o persoana sau o disputa rapid si foarte corect, fara sa se bazeze pe idei preconcepute si prejudecati. Totusi, daca acestia sunt implicati emotional cu respectiva persoana, obiectivitatea lor se va diminua. In consecinta, nativii zilei de 4 decembrie trebuie sa faca un efort sa nu isi amestece viata privata cu cea publica. De exemplu, consecinte extrem de distructive pot rezulta din favorizarea propriilor prieteni in chestiuni de afaceri.
Cu cat nativii zilei de 4 decembrie isi controleaza mai repede latura uneori rebela, adesea chiar teatrala a naturii lor, cu atat este mai bine pentru ei. Sugeram astfel ca ei ar trebui sa-si suprime individualismul. De asemenea, ei trebuie sa ajunga sa inteleaga mai bine impactul actiunilor lor asupra mediului inconjurator. Nativii care devin mai intelepti odata cu varsta, vor invata sa isi folosesca energiile intr-o directie mult mai constructiva si productiva, astfel contribuind substantial din punct de vedere social la tot ce ii inconjoara.
SFATURI: Invata ca cea mai mare putere este puterea dragostei. Mentine-ti spiritul viu, dar controleaza-l in permanenta. Preia mai mult responsabilitati interne, decat externe. Ai in vedere si bunastarea celorlalti. Nu te mai teme atat ca iti pierzi autoritatea.
PUNCTE FORTE:
Energic
Brav
Agresiv
PUNCTE SLABE:
Rebel
Autoritar
Ii place sa controleze
Hmmm... Cam asa e.
Lucrez la mine din greu... every minute, every day. Se vad si rezultate.
Mai trebe timp si oameni de la care sa mai invat cate ceva.
Supergirl
Cei nascuti pe 4 decembrie sunt indivizi bravi, agresivi, care au curajul de a actiona cu trup si suflet. Durerea, conflictul si lupta nu le sunt straine si pot in mod repetat sa fie pusi fata in fata cu provocarile si situatii coplesitoare. Fara doar si poate, ei au o sansa destul de mare sa reuseasca in asemenea obiective de anvergura printr-o combinatie neobisnuita de gratie si vitalitate, fiind foarte atenti sa nu provoace gelozia celorlalti. Multi dintre cei nascuti astazi au talentul de a inspira teama sau cel putin un sentiment de neliniste si ingrijorare celor mai aprigi adversari. Dusmanii nativilor zilei de 4 decembrie vor sesiza probabil ca vor fi tratati cat mai nemilos de catre acestia.
Nativii zilei de 4 decembrie pot afisa anumite tendinte de egoism si sociopatie, insa, din fericire, asemenea porniri ajung rareori sa le domine personalitatile. In mod normal, idealurile si credintele lor raman necorupte si se pun pe ei insisi in serviciul unor cauze extrem de umane, politice sau artistice. Binecuvantati cu un talent organizatoric, ei au capacitatea de a-si asculta colegii sau angajatii, dar nu tolereaza nici un fel de amenintare serioasa la adresa autoritatii lor, care trebuie sa ramana neatinsa. Tentatia de a securiza in mod absolut puterea in sfera lor este foarte importanta pentru ei. Este posibil ca ei sa aiba nevoie sa fie verificati sau moderati, fapt ce este si in interesul lor. De asemenea, pericolul exista prin faptul ca ei vor prelua mai multe responsabilitati decat pot face fata. Daca nativii zilei de 4 decembrie isi vor cunoaste limitele, ei vor fi scutiti de multe frustrari si actiuni lipsite de demnitate.
De obicei, capacitatile critice ale persoanelor nascute pe data de 4 decembrie sunt extrem de dezvoltate. Ei au rara abilitate de a cantari o persoana sau o disputa rapid si foarte corect, fara sa se bazeze pe idei preconcepute si prejudecati. Totusi, daca acestia sunt implicati emotional cu respectiva persoana, obiectivitatea lor se va diminua. In consecinta, nativii zilei de 4 decembrie trebuie sa faca un efort sa nu isi amestece viata privata cu cea publica. De exemplu, consecinte extrem de distructive pot rezulta din favorizarea propriilor prieteni in chestiuni de afaceri.
Cu cat nativii zilei de 4 decembrie isi controleaza mai repede latura uneori rebela, adesea chiar teatrala a naturii lor, cu atat este mai bine pentru ei. Sugeram astfel ca ei ar trebui sa-si suprime individualismul. De asemenea, ei trebuie sa ajunga sa inteleaga mai bine impactul actiunilor lor asupra mediului inconjurator. Nativii care devin mai intelepti odata cu varsta, vor invata sa isi folosesca energiile intr-o directie mult mai constructiva si productiva, astfel contribuind substantial din punct de vedere social la tot ce ii inconjoara.
SFATURI: Invata ca cea mai mare putere este puterea dragostei. Mentine-ti spiritul viu, dar controleaza-l in permanenta. Preia mai mult responsabilitati interne, decat externe. Ai in vedere si bunastarea celorlalti. Nu te mai teme atat ca iti pierzi autoritatea.
PUNCTE FORTE:
Energic
Brav
Agresiv
PUNCTE SLABE:
Rebel
Autoritar
Ii place sa controleze
Hmmm... Cam asa e.
Lucrez la mine din greu... every minute, every day. Se vad si rezultate.
Mai trebe timp si oameni de la care sa mai invat cate ceva.
Supergirl
duminică, 26 aprilie 2009
Take it easy!
E cel mai bun sfat pe care l-am primit de ceva vreme incoace. Incerc sa o iau easy si imi doresc sa fiu suficient de inteleapta incat sa nu ma las din nou furata de impulsurile de moment.
Imi doresc ca lucrurile sa se aseze, sa se sedimenteze, sa formeze ceva. Ceva sigur si de neclintit. Da. E nevoie de timp si intelegere, de maturitate, de vointa, de rabdare.
Am invatat sa am rabdare, dar inca imi vine greu sa astept. Doar sa astept, fara sa intreprind nicio actiune. Cred de mult timp ca pentru lucrurile bune trebuie sa astepti. Si asta este inca o motivatie.
Asadar... I am taking it easy. And that's the best thing to do.
Am avut un sfarsit de saptamana minunat, plin de momente si... sunt recunoscatoare pentru asta.
Ma aflu intr-o perioada in care invat. Invat sa fiu mai buna, mai toleranta, mai intelegatoare. Invat sa acord spatiu fara sa cred ca pierd ceva. Invat sa primesc tot ce mi se ofera fara sa cer nimic in plus. Invat sa dau atat cat se doreste a fi primit. Si nu e usor. Am nevoie de timp si de mine. E minunat ca imi doresc sa fac toate lucrurile astea si ca sunt constienta de ele. Stiu ca pe drum am sa-mi intalnesc visele.
I am taking it easy.
Supergirl
Imi doresc ca lucrurile sa se aseze, sa se sedimenteze, sa formeze ceva. Ceva sigur si de neclintit. Da. E nevoie de timp si intelegere, de maturitate, de vointa, de rabdare.
Am invatat sa am rabdare, dar inca imi vine greu sa astept. Doar sa astept, fara sa intreprind nicio actiune. Cred de mult timp ca pentru lucrurile bune trebuie sa astepti. Si asta este inca o motivatie.
Asadar... I am taking it easy. And that's the best thing to do.
Am avut un sfarsit de saptamana minunat, plin de momente si... sunt recunoscatoare pentru asta.
Ma aflu intr-o perioada in care invat. Invat sa fiu mai buna, mai toleranta, mai intelegatoare. Invat sa acord spatiu fara sa cred ca pierd ceva. Invat sa primesc tot ce mi se ofera fara sa cer nimic in plus. Invat sa dau atat cat se doreste a fi primit. Si nu e usor. Am nevoie de timp si de mine. E minunat ca imi doresc sa fac toate lucrurile astea si ca sunt constienta de ele. Stiu ca pe drum am sa-mi intalnesc visele.
I am taking it easy.
Supergirl
joi, 23 aprilie 2009
Rosu
everywhere i'm looking now
i'm surrounded by your embrace
baby I can see your halo
you know you're my saving grace
you're everything i need and more
it's written all over your face
baby i can feel your halo
pray it won't fade away...
Ma obsedeaza versurile astea. Pentru ca descriu exact ce simt. Vibrez de fiecare data cand le ascult. Si le ascult des de cateva zile. Am melodia pe repeat de o ora si ceva si nu ma satur.
Am baut un pahar de vin. Rosu. Si versurile sunt si mai acute.
Alt vers: i'm addicted to your light.
Lumina... stiu despre ce vorbesc. Chiar daca aici nu are sens. Na... am baut un pahar de vin. Rosu. Mint. Sunt la al doilea. Tot rosu.
Am avut un moment... acum... o traire... Am sorbit din pahar. Am inchis ochii, am ascultat... si inauntru si in afara... am simtit... am dorit... am stiut... ca tot ce am simtit in momentul care a trecut... este real. Sunt eu. In the halo. The Halo.
Ce aiurea suna. Ce fain!
Parca mi s-au ascutit simturile de ceva vreme. Simt tot. Si vreau sa simt tot. Bine... asta vreau din totdeauna. Hmmm... asta primesc acum. Simt tot. Si e minunat.
Trec printr-o perioada minunata. Este nesigura, incerta... dar una dintre cele mai frumoase perioade din viata mea. Si trebuie sa scriu despre asta. Poate am sa uit. Si peste zeci de ani, cand am sa recitesc ce scriu acum, am sa inchid ochii si am sa simt exact ce simt acum. Chiar daca pentru o secunda. O sa fie minunat. Asta vreau sa fac atunci cand am sa fiu babuta. Sa inchid ochii si sa retraiesc momentele de acum. Sa le resimt. Si sa fiu trista. Atunci am sa am tot dreptul sa fiu trista. Acum nu am niciun drept. Acum, trebuie sa ma bucur. Si ma bucur. Nu imi vine sa cred cat m-am schimbat. Nici nu mai vreau sa stiu cum eram in urma. Insipida, inodora, incolora si indiferenta.
E intuneric in camera mea. E atat de bine aici. Si atat de sigur, simplu si onest. Lumea mea. Sunt stapana peste lumea mea. Wow... ce senzatie!
Chiar daca imi lipsesc multe... ma simt ca si cand as avea totul.
Chiar daca mi-e dor de IM... ma simt ca si cand ar fi aici.
Chiar daca am datorii... ma simt ca si cand as avea averi ascunse.
Chiar daca imi lipsesc... zambesc ca si cand nimic nu mi-ar lipsi.
Ma educ sa stiu lucruri, sa cred in lucrurile pe care mi le doresc. Sau in persoanele pe care mi le doresc langa mine.
Simt ca sunt pe drumul cel bun si ca sunt mai aproape de mine decat am fost vreodata.
Acum stiu ca nimic nu ma poate dobori. Si ca lucrurile mai putin bune nu fac altceva pentru mine decat sa ma invete si sa faca din mine o femeie mai puternica.
Inca ascult melodia.
everywhere i'm looking now
i'm surrounded by your embrace
baby I can see your halo
you know you're my saving grace
you're everything i need and more
it's written all over your face
baby i can feel your halo
pray it won't fade away...
Si inca mai sorb din paharul meu cu vin. Rosu.
Sunt atat de impacata cu mine. Inca e o mirare pentru mine.
Daca as citi acum din jurnalul meu din vremurile ce au trecut, as citi aproape numai lucruri triste. Pentru ca scriam numai cand eram trista. Acum e altfel. Acum nu mai sunt trista. Sau, cel putin nu trista la modul in care eram in trecut. Acum sunt rezonabil trista, atunci cand sunt. Atunci, eram trista in stilul banal al oricarei femei de rand.
Daca intind mana simt ca ating. Orice vreau sa ating.
Sunt curioasa ce ar spune un psiholog despre scrierile mele. Doar curioasa. Si e doar o idee care m-a traznit acum.
Chiar nu am mai trait cu atata incantare inainte. Cred ca e firesc sa ma extaziez asa. Pur si simplu sunt curioasa sa vad ce imi rezerva ziua de maine. Si sunt curioasa sa simt. Tot.
Camera mea nu mai e atat de intunecata. M-am obisnuit cu intunericul. Si ma simt si mai bine. Si nu. Nu este de la cel de al doilea pahar de vin. Rosu.
M-am intrebat ce as vrea sa fac acum daca nu sa stau la birou in fara calculatorului cu un pahar de vin. Rosu. Hmmm... Simplu. Dragoste. Asta as face. Multa.
Astept zilele care vin asa cum astept kilometri care sunt dincolo de lumina farurilor atunci cand conduc noaptea. Chiar daca nu vad dincolo de lumina farurilor, stiu ca acolo spre unde ma indrept ma asteapta visele mele devenite realitate.
23:29. Atat e ora acum. Si... Halo. Inca.
Berly s-a bagat in pat la locul lui. Cred ca ar trebui sa fac si eu la fel.
Nu am mai scris atat de mult. Hmmm... Sa fie din cauza paharului... elor... de vin. Rosu. ?
Who cares?!?!?!?
Ma simt atat de bine si simplu.
Multumesc! Oricui ar trebui sa multumesc.
Supergirl!
PS: Rosu. :)
i'm surrounded by your embrace
baby I can see your halo
you know you're my saving grace
you're everything i need and more
it's written all over your face
baby i can feel your halo
pray it won't fade away...
Ma obsedeaza versurile astea. Pentru ca descriu exact ce simt. Vibrez de fiecare data cand le ascult. Si le ascult des de cateva zile. Am melodia pe repeat de o ora si ceva si nu ma satur.
Am baut un pahar de vin. Rosu. Si versurile sunt si mai acute.
Alt vers: i'm addicted to your light.
Lumina... stiu despre ce vorbesc. Chiar daca aici nu are sens. Na... am baut un pahar de vin. Rosu. Mint. Sunt la al doilea. Tot rosu.
Am avut un moment... acum... o traire... Am sorbit din pahar. Am inchis ochii, am ascultat... si inauntru si in afara... am simtit... am dorit... am stiut... ca tot ce am simtit in momentul care a trecut... este real. Sunt eu. In the halo. The Halo.
Ce aiurea suna. Ce fain!
Parca mi s-au ascutit simturile de ceva vreme. Simt tot. Si vreau sa simt tot. Bine... asta vreau din totdeauna. Hmmm... asta primesc acum. Simt tot. Si e minunat.
Trec printr-o perioada minunata. Este nesigura, incerta... dar una dintre cele mai frumoase perioade din viata mea. Si trebuie sa scriu despre asta. Poate am sa uit. Si peste zeci de ani, cand am sa recitesc ce scriu acum, am sa inchid ochii si am sa simt exact ce simt acum. Chiar daca pentru o secunda. O sa fie minunat. Asta vreau sa fac atunci cand am sa fiu babuta. Sa inchid ochii si sa retraiesc momentele de acum. Sa le resimt. Si sa fiu trista. Atunci am sa am tot dreptul sa fiu trista. Acum nu am niciun drept. Acum, trebuie sa ma bucur. Si ma bucur. Nu imi vine sa cred cat m-am schimbat. Nici nu mai vreau sa stiu cum eram in urma. Insipida, inodora, incolora si indiferenta.
E intuneric in camera mea. E atat de bine aici. Si atat de sigur, simplu si onest. Lumea mea. Sunt stapana peste lumea mea. Wow... ce senzatie!
Chiar daca imi lipsesc multe... ma simt ca si cand as avea totul.
Chiar daca mi-e dor de IM... ma simt ca si cand ar fi aici.
Chiar daca am datorii... ma simt ca si cand as avea averi ascunse.
Chiar daca imi lipsesc... zambesc ca si cand nimic nu mi-ar lipsi.
Ma educ sa stiu lucruri, sa cred in lucrurile pe care mi le doresc. Sau in persoanele pe care mi le doresc langa mine.
Simt ca sunt pe drumul cel bun si ca sunt mai aproape de mine decat am fost vreodata.
Acum stiu ca nimic nu ma poate dobori. Si ca lucrurile mai putin bune nu fac altceva pentru mine decat sa ma invete si sa faca din mine o femeie mai puternica.
Inca ascult melodia.
everywhere i'm looking now
i'm surrounded by your embrace
baby I can see your halo
you know you're my saving grace
you're everything i need and more
it's written all over your face
baby i can feel your halo
pray it won't fade away...
Si inca mai sorb din paharul meu cu vin. Rosu.
Sunt atat de impacata cu mine. Inca e o mirare pentru mine.
Daca as citi acum din jurnalul meu din vremurile ce au trecut, as citi aproape numai lucruri triste. Pentru ca scriam numai cand eram trista. Acum e altfel. Acum nu mai sunt trista. Sau, cel putin nu trista la modul in care eram in trecut. Acum sunt rezonabil trista, atunci cand sunt. Atunci, eram trista in stilul banal al oricarei femei de rand.
Daca intind mana simt ca ating. Orice vreau sa ating.
Sunt curioasa ce ar spune un psiholog despre scrierile mele. Doar curioasa. Si e doar o idee care m-a traznit acum.
Chiar nu am mai trait cu atata incantare inainte. Cred ca e firesc sa ma extaziez asa. Pur si simplu sunt curioasa sa vad ce imi rezerva ziua de maine. Si sunt curioasa sa simt. Tot.
Camera mea nu mai e atat de intunecata. M-am obisnuit cu intunericul. Si ma simt si mai bine. Si nu. Nu este de la cel de al doilea pahar de vin. Rosu.
M-am intrebat ce as vrea sa fac acum daca nu sa stau la birou in fara calculatorului cu un pahar de vin. Rosu. Hmmm... Simplu. Dragoste. Asta as face. Multa.
Astept zilele care vin asa cum astept kilometri care sunt dincolo de lumina farurilor atunci cand conduc noaptea. Chiar daca nu vad dincolo de lumina farurilor, stiu ca acolo spre unde ma indrept ma asteapta visele mele devenite realitate.
23:29. Atat e ora acum. Si... Halo. Inca.
Berly s-a bagat in pat la locul lui. Cred ca ar trebui sa fac si eu la fel.
Nu am mai scris atat de mult. Hmmm... Sa fie din cauza paharului... elor... de vin. Rosu. ?
Who cares?!?!?!?
Ma simt atat de bine si simplu.
Multumesc! Oricui ar trebui sa multumesc.
Supergirl!
PS: Rosu. :)
miercuri, 22 aprilie 2009
Special
Am primit asta seara ceva minunat si special de la cineva care pentru mine este minunat si special. Am primit cuvinte si emotii:
Cinci reguli simple pentru a fi fericit:
1. Elibereaza-ti inima de ura
2. Elibereaza-ti mintea de griji
3. Traieste simplu
4. Daruieste mai mult
5. Cere mai putin, asteapta miracole in viata
Nimeni nu se poate intoarce in timp pentru un nou inceput.
Oricine poate incepe acum sa formeze un alt final...
Atunci cand esti suparat pentru ca nu ai obtinut ce ai dorit... asteapta si bucura-te... pentru ca Dumnezeu s-a gandit sa-ti dea ceva mai bun.
Cand ti se intampla ceva, bun sau rau... gandeste-te ce inseamna.
Fiecare eveniment al vietii are un scop... sa te invete cum sa razi mai mult sau cum sa nu plangi prea tare.
Nu poti face pe cineva sa te iubeasca.
Tot ce poti sa faci este sa fii cineva care poate fi iubit... apoi depinde de cealalta persoana sa-si dea seama cat valorezi.
Ne petrecem prea mult timp cautand persoana potrivita pentru a o iubi sau gasind defecte celor pe care deja ii iubim... cand in schimb ar trebui sa perfectionam dragostea pe care o oferim.
Multumesc!
Ma simt si mai bine dupa ce le-am scris. E uimitor ce pot face cateva cuvinte venite la momentul potrivit, in timpul potrivit, neplanificat.
Ma bucur ca exista cineva care atunci cand citeste cuvinte care spun ceva se gandeste la mine si imparte cu mine.
Supergirl
Cinci reguli simple pentru a fi fericit:
1. Elibereaza-ti inima de ura
2. Elibereaza-ti mintea de griji
3. Traieste simplu
4. Daruieste mai mult
5. Cere mai putin, asteapta miracole in viata
Nimeni nu se poate intoarce in timp pentru un nou inceput.
Oricine poate incepe acum sa formeze un alt final...
Atunci cand esti suparat pentru ca nu ai obtinut ce ai dorit... asteapta si bucura-te... pentru ca Dumnezeu s-a gandit sa-ti dea ceva mai bun.
Cand ti se intampla ceva, bun sau rau... gandeste-te ce inseamna.
Fiecare eveniment al vietii are un scop... sa te invete cum sa razi mai mult sau cum sa nu plangi prea tare.
Nu poti face pe cineva sa te iubeasca.
Tot ce poti sa faci este sa fii cineva care poate fi iubit... apoi depinde de cealalta persoana sa-si dea seama cat valorezi.
Ne petrecem prea mult timp cautand persoana potrivita pentru a o iubi sau gasind defecte celor pe care deja ii iubim... cand in schimb ar trebui sa perfectionam dragostea pe care o oferim.
Multumesc!
Ma simt si mai bine dupa ce le-am scris. E uimitor ce pot face cateva cuvinte venite la momentul potrivit, in timpul potrivit, neplanificat.
Ma bucur ca exista cineva care atunci cand citeste cuvinte care spun ceva se gandeste la mine si imparte cu mine.
Supergirl
4
4 este numarul despre care cred ca imi poarta noroc. Tot timpul caut legaturi cu acest numar.
Astazi se intampla un 4. Ma bucur si astept continuarea si alte sarbatori cu 4 pe aceeasi tema.
Acum fac legaturi cu 4. Astazi... 22, luna a douasprezecea, opt a opta... Hmmm. Nu cred in coincidente. Clar 4 este numarul meu norocos si nu e o intamplare. Nimic nu este doar o intamplare.
Cred in 4. Si in mine. Si in IM. Si in miracole. Si in iubire.
Supergirl
Astazi se intampla un 4. Ma bucur si astept continuarea si alte sarbatori cu 4 pe aceeasi tema.
Acum fac legaturi cu 4. Astazi... 22, luna a douasprezecea, opt a opta... Hmmm. Nu cred in coincidente. Clar 4 este numarul meu norocos si nu e o intamplare. Nimic nu este doar o intamplare.
Cred in 4. Si in mine. Si in IM. Si in miracole. Si in iubire.
Supergirl
marți, 21 aprilie 2009
Semn
Sunt in drum spre ceea ce vreau sa fiu. Chiar imi pot intrezari calea, serpuind spre viitor, calea mea care se ingusteaza spre orizontul fara capat. Pasesc in fiecare zi pe calea vietii mele. Imi place ce las in urma. Ma bucur de pasul de acum. Privesc cu nerabdare si incantare la bucatica de drum pe care voi calca maine. Mai am o singura teama de infrant. Teama ca atunci cand voi atinge orizontul voi avea ambele maini libere.
Incerc sa nu mai devin dependenta de lucruri, emotii sau persoane. Dar... inca nu imi iese. Acum ma simt dependenta de ceea ce se intampla cu mine si lumea mea la cea mai mica adiere de IM.
Ma simt coplesita de lucruri bune si frumoase pentru ca nu vreau sa lupt ca sa se mentina. Vreau doar sa se intample, sa vina, sa fie in continuare. Si nu pentru ca cred ca merit. Ci pentru ca eu cred ca din asta e facuta viata si ca asa trebuie sa fie.
Daca intind bratele imi pot cuprinde lumea si o pot strange la piept. Si simt ca apartin.
Zambesc printre lacrimi de emotie. Semn. Inca un semn, primul. El primul.
Ma simt atinsa, luminata, inconjurata si patrunsa de tot ce inseamna IM.
Sunt... femeie.
Multumesc!
Supergirl
Incerc sa nu mai devin dependenta de lucruri, emotii sau persoane. Dar... inca nu imi iese. Acum ma simt dependenta de ceea ce se intampla cu mine si lumea mea la cea mai mica adiere de IM.
Ma simt coplesita de lucruri bune si frumoase pentru ca nu vreau sa lupt ca sa se mentina. Vreau doar sa se intample, sa vina, sa fie in continuare. Si nu pentru ca cred ca merit. Ci pentru ca eu cred ca din asta e facuta viata si ca asa trebuie sa fie.
Daca intind bratele imi pot cuprinde lumea si o pot strange la piept. Si simt ca apartin.
Zambesc printre lacrimi de emotie. Semn. Inca un semn, primul. El primul.
Ma simt atinsa, luminata, inconjurata si patrunsa de tot ce inseamna IM.
Sunt... femeie.
Multumesc!
Supergirl
luni, 20 aprilie 2009
"Adevaruri"
Vreau sa ajung in mine si sa pot fi sincera. Inchid ochii in speranta ca linistea si neimaginile imi vor da curaj sa fiu mai sincera. Adevarul este ca acolo, acolo adanc in mine sunt sincera. Doar ca nu vreau sa fiu sincera rostind adevarurile. In ultima vreme m-am imprietenit cu adevarurile nerostite, de care sunt constienta. Nu ma prefac ca nu le vad sau ca nu exista. Ma prefac doar ca le pot schimba.
Nu imi fac bine atatea adevaruri. Si nu, nu sunt pro minciuna. Dar e mai bine ca unele adevaruri sa ramana nerostite. E mai simplu asa. E mai uman. E mai simplu. Pentru ca da, uneori, fug de complicatii. Si nu pentru ca nu le-as face fata. Ci doar pentru ca vreau sa traiesc momente.
Sunt din nou recunoscatoare ca nimic din ce mi se intampla nu este controlat de mine si ca am invatat sa cred ca tot ce mi se intampla este spre binele meu. Stiind lucrurile astea, chiar si cele mai crunte adevaruri devin lucruri pe care trebuie sa le accept. Ca moartea, de exemplu. Sau ca dragostea.
Supergirl
Nu imi fac bine atatea adevaruri. Si nu, nu sunt pro minciuna. Dar e mai bine ca unele adevaruri sa ramana nerostite. E mai simplu asa. E mai uman. E mai simplu. Pentru ca da, uneori, fug de complicatii. Si nu pentru ca nu le-as face fata. Ci doar pentru ca vreau sa traiesc momente.
Sunt din nou recunoscatoare ca nimic din ce mi se intampla nu este controlat de mine si ca am invatat sa cred ca tot ce mi se intampla este spre binele meu. Stiind lucrurile astea, chiar si cele mai crunte adevaruri devin lucruri pe care trebuie sa le accept. Ca moartea, de exemplu. Sau ca dragostea.
Supergirl
duminică, 19 aprilie 2009
Ploua
Ador ploaia. E rece, simpla, sincera. Visez sa fiu sarutata in ploaie si nu oricum... cu dragoste. Ploaia ma face sa ma gandesc la dragoste. Mi-e dor de dragoste. De toate formele ei, de toate durerile si minunile ei.
Iubesc ploaia pentru ca ma face sa ma simt vie. Uneori ma intristeaza, alteori ma face fericita. Acum... ascult fosnetul pe care il fac rotile masinilor care sterg baltile de pe asfalt.
Ma visez... cu geamul deschis, ascultand ploaia si fosnetul... miroase a umed si curat... ma visez facand dragoste intr-un intuneric in care razbat doar franturi de lumina de la felinarele de pe strada.
Mi-e dor de IM si e minunat. Pentru ca si dorul, la fel ca ploaia, ma face sa ma simt vie. Iar dorul de IM nu e ca ploaia... dorul de IM nu e rece, simplu, sincer. Si... dorul de IM nu trece. Ramane.
E uimitor cum emotiile mele se transforma in continuu nascand altfel de emotii, alte doruri si stari. Am devenit atat de femeie. Si ma simt din ce in ce mai bine cu mine. Sunt fericita cu ce am devenit. Sunt fericita ca iubesc ploaia, ca iubesc iubirea si ca mi-e dor de IM.
Abia astept sa ajung acasa. Aici ma simt putin rupta de lumea mea.
Mai e putin pana maine.
Supergirl
vineri, 17 aprilie 2009
cry cry cry
sunt cuminte, astept, tac, ma prefac, inghit, zambesc, glumesc... pe-afara
si inauntru... cry cry cry
sunt obosita si vreau sa fug... repede si departe de tot ce simt in secunda asta...
sa ajung in my happy place ca sa ma pot aduna, ca sa pot respira cu ochii inchisi, rupta si uitata de secunda asta...
cred ca m-am maturizat... fuck...
Supergirl
si inauntru... cry cry cry
sunt obosita si vreau sa fug... repede si departe de tot ce simt in secunda asta...
sa ajung in my happy place ca sa ma pot aduna, ca sa pot respira cu ochii inchisi, rupta si uitata de secunda asta...
cred ca m-am maturizat... fuck...
Supergirl
miercuri, 15 aprilie 2009
Ieftin
Las lucrurile sa se intample aiurea, in voia lor, la cheremul lor. Si imi da o senzatie de ieftin. Adica second hand, obsolete. Genul asta de ieftin. Si totusi sunt ok. Hmmm...
Mi-am cumparat haine de la second hand acum cativa ani, haine pe care le mai port si acum. E adevarat, prin casa. Dar le port, imi plac, ma simt confortabil in ele, sunt ale mele. Chiar daca initial au apartinut altora.
Cam asa si cu relatiile. Relatiile second hand, obsolete, in care stai de ceva vreme, le porti, iti plac, le vrei, te simti confortabil in ele... ieftin, dar confortabil... Sunt relatiile tale, iti apartin, chiar daca, initial au apartinut altcuiva. Cui? Culmea... tot tie. Doar ca erai altfel, altcineva. Nazuiai la alte lucruri, visai la realitati si la lucruri simple care, de ceva vreme, au devenit al dracului de complicate. Nu stiu de ce vorbesc la persoana a II-a, cand despre mine e vorba. Uarevar...
Ideea e ca ma simt ieftin si imi place. Nu mi-e rusine, jena, nu regret. Dimpotriva. Ma bucur si merg mai departe. De ce? Pentru ca nu intodeauna ieftin inseamna de proasta calitate. Adesea inseamna comun. Si eu am nevoie de comun, de normal.
De fapt, lucrurile nu sunt complicate. Inca insist sa gandesc asa pentru ca, in sinea mea, cred ca am nevoie de scuze. Nu am nevoie de scuze. Am aprobare pentru tot ceea ce fac. Aprobarea mea.
Iubesc viata si vreau sa simt. As vrea sa retraiesc incontinuu clipele in care simt. Chiar cu riscul de a deveni banal.
Sunt fericita ca exist in viata mea, ca sunt cineva in viata mea. Asta imi da dreptul sa fac orice vreau, cand vreau, cum vreau, fara sa regret si fara sa ma indoiesc ca merit.
Bla bla bla...
Carpe diem si fuck the rest!
Supergirl
Mi-am cumparat haine de la second hand acum cativa ani, haine pe care le mai port si acum. E adevarat, prin casa. Dar le port, imi plac, ma simt confortabil in ele, sunt ale mele. Chiar daca initial au apartinut altora.
Cam asa si cu relatiile. Relatiile second hand, obsolete, in care stai de ceva vreme, le porti, iti plac, le vrei, te simti confortabil in ele... ieftin, dar confortabil... Sunt relatiile tale, iti apartin, chiar daca, initial au apartinut altcuiva. Cui? Culmea... tot tie. Doar ca erai altfel, altcineva. Nazuiai la alte lucruri, visai la realitati si la lucruri simple care, de ceva vreme, au devenit al dracului de complicate. Nu stiu de ce vorbesc la persoana a II-a, cand despre mine e vorba. Uarevar...
Ideea e ca ma simt ieftin si imi place. Nu mi-e rusine, jena, nu regret. Dimpotriva. Ma bucur si merg mai departe. De ce? Pentru ca nu intodeauna ieftin inseamna de proasta calitate. Adesea inseamna comun. Si eu am nevoie de comun, de normal.
De fapt, lucrurile nu sunt complicate. Inca insist sa gandesc asa pentru ca, in sinea mea, cred ca am nevoie de scuze. Nu am nevoie de scuze. Am aprobare pentru tot ceea ce fac. Aprobarea mea.
Iubesc viata si vreau sa simt. As vrea sa retraiesc incontinuu clipele in care simt. Chiar cu riscul de a deveni banal.
Sunt fericita ca exist in viata mea, ca sunt cineva in viata mea. Asta imi da dreptul sa fac orice vreau, cand vreau, cum vreau, fara sa regret si fara sa ma indoiesc ca merit.
Bla bla bla...
Carpe diem si fuck the rest!
Supergirl
IM
"De tine-ndrăgostiţi nu-s ochii mei
Ei lesne văd în tine orice vină,
Dar inima nimic din ce-i în ei
Nu vede şi de dînşii se dezbină.
Urechea-mi nu-i rapită de-al tău glas,
Nici pipăitul de-alintarea lină,
Nici mirosul, nici gustu-mi nu-i atras,
Nu-mpart cu tine-a simţurilor cină.
Cinci simţuri, toate caută-n zadar
Ca inima-mi s-o scape de-o robie
Ce i-ar aduce numai moartea-n dar,
Ci slobozită nu mai vrea să fie:
În cupa mea atît cîştig am eu,
Că tu-mi eşti şi păcat şi iadul meu."
Ei lesne văd în tine orice vină,
Dar inima nimic din ce-i în ei
Nu vede şi de dînşii se dezbină.
Urechea-mi nu-i rapită de-al tău glas,
Nici pipăitul de-alintarea lină,
Nici mirosul, nici gustu-mi nu-i atras,
Nu-mpart cu tine-a simţurilor cină.
Cinci simţuri, toate caută-n zadar
Ca inima-mi s-o scape de-o robie
Ce i-ar aduce numai moartea-n dar,
Ci slobozită nu mai vrea să fie:
În cupa mea atît cîştig am eu,
Că tu-mi eşti şi păcat şi iadul meu."
joi, 9 aprilie 2009
luni, 6 aprilie 2009
miercuri, 1 aprilie 2009
Kind of test
Am gasit pe un blog un test. Cam macabru el de felul lui... testul... pe alocuri. Am raspuns si io.
Ia:
1. Ce iti place sa faci atat de mult, incat ai plati pentru asta?
Sa dansez.
2. Daca ai afla astazi ca mai ai de trait exact 5 ani, ce ai face începand de maine?
O saptamana as zace in deprimare. Apoi... as continua sa traiesc ca si cand nu stiu ca peste cinci ani mor si, pe ascuns, as cauta secrete miraculoase care sa ma salveze de moarte.
3. Daca ai castiga un milion de euro neimpozabil, ai continua sa faci ce faci acum?
Nu. As face tot ce nu pot sa fac acum. Si sa imi implinesc un vis: sa construiesc un super mega extra camin pentru batrani uitati de lume.
4. Peste 15 ani, ce ai vrea sa scrie pe prima pagina despre tine, in cel mai important ziar din tara? Care ar fi titlul articolului?
1 milion de euro pentru batrani uitati de lume
5. Ce vrei sa spuna prietenii tai despre tine la ceremonia ta funerara?
Nu vreau sa spuna nimic. Sa taca. Sa-si spuna fiecare in sinea lui.
6. Dar pe piatra ta funerara ce vrei sa scrie despre tine?
Nu vreau piatra funerara. Vreau sa fiu arsa si aruncata... inca nu stiu unde.
7. Cand erai mic ce le raspundeai celor mari la intrebarea: Tu ce vrei sa te faci cand vei fi mare?
Asistenta medicala.
8. Ce ai face daca ai stii absolut sigur, dincolo de orice dubiu, ca este imposibil sa esuezi?
O familie.
9. Ce ai vrea sa le spuna copiii tai nepotilor tai despre tine?
Ca sunt cea mai cool bunica ever.
10. Daca ai putea acum sa te proiectezi in viitor, in ultima zi a vietii tale si să iti iei un interviu, care sunt trei întrebari pe care ti le-ai adresa?
Nu mi-as pune nicio intrebare.
Supergirl
Ia:
1. Ce iti place sa faci atat de mult, incat ai plati pentru asta?
Sa dansez.
2. Daca ai afla astazi ca mai ai de trait exact 5 ani, ce ai face începand de maine?
O saptamana as zace in deprimare. Apoi... as continua sa traiesc ca si cand nu stiu ca peste cinci ani mor si, pe ascuns, as cauta secrete miraculoase care sa ma salveze de moarte.
3. Daca ai castiga un milion de euro neimpozabil, ai continua sa faci ce faci acum?
Nu. As face tot ce nu pot sa fac acum. Si sa imi implinesc un vis: sa construiesc un super mega extra camin pentru batrani uitati de lume.
4. Peste 15 ani, ce ai vrea sa scrie pe prima pagina despre tine, in cel mai important ziar din tara? Care ar fi titlul articolului?
1 milion de euro pentru batrani uitati de lume
5. Ce vrei sa spuna prietenii tai despre tine la ceremonia ta funerara?
Nu vreau sa spuna nimic. Sa taca. Sa-si spuna fiecare in sinea lui.
6. Dar pe piatra ta funerara ce vrei sa scrie despre tine?
Nu vreau piatra funerara. Vreau sa fiu arsa si aruncata... inca nu stiu unde.
7. Cand erai mic ce le raspundeai celor mari la intrebarea: Tu ce vrei sa te faci cand vei fi mare?
Asistenta medicala.
8. Ce ai face daca ai stii absolut sigur, dincolo de orice dubiu, ca este imposibil sa esuezi?
O familie.
9. Ce ai vrea sa le spuna copiii tai nepotilor tai despre tine?
Ca sunt cea mai cool bunica ever.
10. Daca ai putea acum sa te proiectezi in viitor, in ultima zi a vietii tale si să iti iei un interviu, care sunt trei întrebari pe care ti le-ai adresa?
Nu mi-as pune nicio intrebare.
Supergirl
Limits/Off limits vs. Acceptare
Ma lovesc constant de limits. Si la fel de constant de off limits. Chiar daca sunt doua concepte in antonim, atunci cand ma lovesc de ele ma fac sa ma simt la fel. La fel de inconfortabil si de nelalocul meu. Chiar si atunci cand eu sunt cea care tine cont de limite sau le depaseste. Si ma intreb de ce ma simt asa? Cand unul dintre scopurile mele este sa imi extind limitele.
Imi imaginez ca nu am sa mai fiu nevoita nicicand sa imi limitez trairile, emotiile, pe mine. Ci doar am sa imi limitez faptele pentru ca ele sa nu depaseasca limitele celor din jurul meu. Si imi imaginez ca cei din jurul meu vor face la fel ca mine. Ce utopie!!!
Adevarul este ca inca nu sunt pregatita sa accept limitele care imi sunt impuse. Chiar daca ele sunt de bun simt, reale, oneste. Limitele care imi sunt impuse inseamna decizii pe care nu le-am luat eu. Si inca nu sunt pregatita sa accept decizii pe care le iau altii pentru mine. Chiar si atunci cand este vorba de o decizie buna pentru mine.
Acceptarea este cel mai recent sentiment pe care l-am descoperit. Si poate cel mai sanatos si mai matur sentiment care exista. Fac pasi marunti acceptand lucrurile pentru care nu am puterea sa le schimb.
Poate ca inca nu sunt pregatita sa accept multe lucruri, dar accept faptul in sine ca... inca nu sunt pregatita sa accept multe lucruri.
Supergirl
Imi imaginez ca nu am sa mai fiu nevoita nicicand sa imi limitez trairile, emotiile, pe mine. Ci doar am sa imi limitez faptele pentru ca ele sa nu depaseasca limitele celor din jurul meu. Si imi imaginez ca cei din jurul meu vor face la fel ca mine. Ce utopie!!!
Adevarul este ca inca nu sunt pregatita sa accept limitele care imi sunt impuse. Chiar daca ele sunt de bun simt, reale, oneste. Limitele care imi sunt impuse inseamna decizii pe care nu le-am luat eu. Si inca nu sunt pregatita sa accept decizii pe care le iau altii pentru mine. Chiar si atunci cand este vorba de o decizie buna pentru mine.
Acceptarea este cel mai recent sentiment pe care l-am descoperit. Si poate cel mai sanatos si mai matur sentiment care exista. Fac pasi marunti acceptand lucrurile pentru care nu am puterea sa le schimb.
Poate ca inca nu sunt pregatita sa accept multe lucruri, dar accept faptul in sine ca... inca nu sunt pregatita sa accept multe lucruri.
Supergirl
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
