Aseara am primit trei dorinte pe care am uitat sa mi le pun. Mi-am adus aminte azi noapte cand incercam sa dorm. Cred ca undeva in subconstientul meu m-am gandit toata seara la ele, din clipa in care am stiut ca am liber la trei dorinte. Spun asta pentru ca le-am exprimat imediat ce mi-am amintit ca am uitat de ele.
Astazi m-am gandit din nou la lucrurile pe care urmeaza sa le pierd pentru ca asa sta in firea lucrurilor. M-am fortat sa fac un lucru firesc si simplu de care imi era teama pentru ca stiam ca o sa ma doara. L-am facut. Si a durut. Sunt atat de egoista uneori. Si ma simt ca un copil rasfatat care nu vrea sa priceapa ca s-a facut mare. Pur si simplu nu vreau ca oamenii mei sa dispara.
Dorintele mele trei sunt lucruri posibile. Am si-o oarecare doza de realism. La care-as renunta uneori pentru ca pare sa nu ajute. Imi amintesc de vremea aia roza in care totul era posibil si dorintele se indeplineau. Si chiar asa era. Am crezut atat de tare in lumea mea. Si a venit J. si m-a scos din ea cu mine cu tot. Si acum na... mai du-te-napoi daca poti.
Uarevar...
Universul are treaba. Trebuie sa-mi indeplineasca trei dorinte.
Sunt cuminte. Incerc sa fiu. Sa simt. Sa-mi readun lumea.
Supergirl
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu