If I would chase a car... and catch it... I would know what to do with it... Should I start chasing cars again?
Supergirl
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
skip to main |
skip to sidebar
de dincolo de stele... din spatele cuvintelor...
Arhiva blog:
Anda Tanase
- Supergirl
- Bucuresti, Romania
- Life as it was, is the sum of events I've been through so far... Life as it is now is the sum of the thoughts I have right in this very moment... Life as I want is the sum of my dreams...
ANDA CE INSEAMNA PENTRU TINE MELODIA ASTA?AI MAI MENTIONAT-O SI IN ALTE POSTARI
RăspundețiȘtergereMi-ar fi placut sa incep raspunsul asa cum ai inceput si tu, cu numele tau. :)
RăspundețiȘtergere"Chasing Cars" este cea mai frumoasa declaratie de dragoste din lume. E simpla, curata, clara, directa, perfecta.
Am remarcat prima oara melodia intr-un episod din serialul Grey’s Anatomy. Uite scena: http://www.youtube.com/watch?v=tFgk9PfjKF8
M-a miscat bine si definitiv. Asa am inceput sa ascult Snow Patrol care ramane si acum una dintre formatiile mele preferate. Visez sa ajung la un concert de-al lor, dar nu mai tare decat visez sa ajung la un concert Linkin Park. Inca nu am iesit din faza Linkin Park.
Am ascultat melodia asta de mii de ori si o cant cu sufletul de fiecare data cand o aud. Am cautat pe net lucruri despre ea si-asa am aflat ca tipul din formatie, cel care si apare in videoclip, a scris versurile inspirat de tatal lui. Citez din Wikipedia: The phrase Chasing Cars came from Lightbody's father, in reference to a girl Lightbody was infatuated with: "You're like a dog chasing a car. You'll never catch it and you just wouldn't know what to do with it if you did.”
De aici si textuletul meu din postare.
Este cantecul pe care l-am ales sa fie “melodia noastra”. A mea si a barbatului cu tricou rosu. Si-asa va ramane pentru mine.
Nu-i asa ca ti se pare si mai frumoasa melodia dupa ce ai aflat si detaliile de mai sus? :)
Chiar nu stiam,am auzit melodia asta in radio peste tot,are ceva ani,dar nu conteaza.Inseamna ca asculti melodia cu o oarecare nostalgie si poate un pic de regret,poate amintiri pe melodia asta,cu gandul la barbatul in rosu o mai postezi din cand in cand,sau gresesc?E frumos din partea ta,trist e ca spui ca nu mai sunteti,,voi''si ca nu vrei sa fii cu el,ca-i poveste incheiata de mult si definitiv.As fii crezut mai repede ca-i melodia ta si a lui J.care apare cel mai des in postarile tale,dar si cel in rosu isi are locul lui,adica apare rar dar bine.Ai postat ceva despre marea iubire,te-ai gandit ca poate unul din ei au fost acea ,,mare iubire''si in inconstienta noastra umana,nu ne dam seama sau refuzam sa credem,pur si simplu,trece,renuntam...ne tiparim ideea ca apare intr-o zi,ca trebuie sa se intample,ca nu are cum sa ne ocoleasca,dar de fapt tocmai am renuntat la ea,te-ai gandit?
RăspundețiȘtergereDa, melodia inspira nostalgie.
RăspundețiȘtergereFiecare dintre cei doi a reprezentat "marea iubire" atunci cand "noi" se intampla. Daca J. ar fi "marea iubire" am fi impreuna. Daca barbatul in tricou rosu ar fi "marea iubire" am fi impreuna. "Marea iubire" este un alt barbat. Nu mi s-a dezvaluit inca.
Cu J.mi-ai spus un pic despre,dar cel in rosu?de cand va cunoasteti,cum v-ati cunoscut,cat a-ti fost impreuna?
RăspundețiȘtergereDoar intrebarea ai postat,si raspunsul? :(
RăspundețiȘtergereAveam 19 ani cand l-am cunoscut pe barbatul in tricou rosu. El era baiatul de la tara, eu fata de la oras venita la tara. Ne-am indragostit instant, la caminul cultural care tinea loc de discoteca. Era atat de... barbat. Si era atat de indragostit de mine. Ma facea sa ma simt respectata, in siguranta, protejata, frumoasa, speciala. Nu ma mai simtisem asa. Cu cateva luni in urma ma parasise baiatul cu care ar fi trebuit sa ma casatoresc. Nu-mi revenisem, eram confuza, necoapta, nesigura. Eram indragostita de el, dar ma speria. Parca ma iubea prea mult. Mai mult decat puteam eu, mai mult decat meritam, mai mult decat stiam ca poate un barbat sa ma iubeasca. A facut la fel 13 ani mai tarziu. Desi trecuse atata timp, am simtit aceleasi lucruri: era barbatul care m-a facut sa ma simt in siguranta, protejata, iubita, respectata, speciala. Mai mult si mai bine decat o facuse si el in urma cu 13 ani. M-am indragostit din nou de el. De data asta chiar am crezut ca vom ramane impreuna, ca sunt a lui... ca sunt parte din el. Asa imi spunea... "esti parte din mine". Ma vedeam toata viata cu el. Uitasem de J. Ma reparase. Eram fericita. Apoi am inceput sa ma sufoc si sa simt ca ceva nu e in regula, incepusem chiar sa ma port urat cu el. Si a reaparut J. Are un simt extraordinar sa-si coordoneze aparitiile. A facut-o de cateva ori bune cand eu incercam sa fiu cu cineva. Nu e o scuza. Chiar asa se intampla. Chiar si acum. E inexplicabil pentru mine. In fine... a reaparut J. si mi-a dat lumea peste cap. Nu am mai vrut sa merg mai departe cu barbatul in tricou rosu pentru ca sentimentele mele pentru J. era clar ca fusesera doar amortite. Nici macar nu i-am spus. Am disparut pur si simplu. Nu m-am mai lasat gasita. Imi pare rau ca am procedat asa. Atat am stiut la vremea respectiva. Soarta a facut ca barbatul in rosu sa apara in viata mea de doua ori, in ambele dati eu eram defecta din cauza unor alti barbati, sa ma iubeasca, sa ma repare, sa fiu bine la loc din nou, iar eu sa-l parasesc pentru fix barbatii care ma ranisera. I-am facut asta de doua ori. Probabil ca s-ar intampla de fiecare data daca soarta ar permite sa ne reunim la fiecare 13 ani. Asa este dat sa fie. Se intampla uneori sa ma gandesc ca poate am ales gresit de fiecare data, insa adevarul este ca nu simt asta. Mi se face dor de el. Chiar tare uneori. As vrea sa il revad si sa ii spun lucruri. Mi-am imaginat de multe ori ca ne revedem si ca iesim la o cafea ca doi oameni mari care s-au iubit candva, ca ne strangem in brate si ne sarutam pe obraz, ca stam de vorba si ca am ocazia sa ii spun "imi pare rau" in fata. Pentru ambele dati. L-am ranit foarte tare. Am mai avut ocazia, printr-o intamplare tampita, sa vorbesc on line cu el acum cateva luni. Ultimele cuvinte pe care mi le-a scris la cateva zile dupa ce eu am ales sa nu merg mai departe si sa nu-l mai vad, cand el incerca sa-mi vorbeasc si eu fugeam, au fost "esti peste tot in mine. te iubesc mult." In conversatia on line pe care am avut-o acum cateva luni, mi-a spus "tu pentru mine nu existi."
RăspundețiȘtergerec poveste...pare incredibil,oare cata rabdare poate sa aiba omul asta?...tu ce crezi,de la un te iubesc la ,,pt mine nu existi,,ca s-a intamplat?ma refer intre timp,crezi cuvintele astea?intr-un coment spui ca nu vrei sa fii cu el,dar aici situatia se schimba,mi se pare ca vrei sa fi,,reparata''asa cum zici tu,din nou?Si ai avut sansa sa vorbesti cu el si ce s-a intamplat?erai reparata si il iubeai din nou,dar te sufocai...
RăspundețiȘtergerenu, nu le cred. era nervos. intre timp el a cunoscut pe cineva, probabil sunt casatoriti acum. nu, nu vreau sa fiu cu el. povestea noastra e in trecut, s-a terminat. nu mai cred despre mine ca sunt defecta acum. si daca sunt, e clar ca trebuie sa ma repar singura caci altfel nu functioneaza, ba dimpotriva... ii stric si pe altii.
RăspundețiȘtergeredar cu tine ce se intampla?tu cum esti?daca ti-ar vorbii,sau te-ar cauta,nu stiu ... ce-ai face de data asta,fiind data cu nr 3?tu crezi ca mai inca mai are sentimente fata de tine?vad ca inca mai stii despre el,cum asa?
RăspundețiȘtergereeu sunt bine. imi traiesc viata si ma bucur de ea. daca mi-ar vorbi, i-as raspunde. mai departe de atat, nu stiu. nu ghicesc in viitor si nu cred in planuri djn astea. cred ca mai are sentimente pentru mine, dar nu neaparat pozitive. nu stiu despre el in amanunt. stiu ce-am inteles din ultima discutie. nu caut sa aflu lucruri despre el, nu mai fac asta. povestea asta e incheiata. sansele sa se mai intample si a treia oara sunt infime.
RăspundețiȘtergerecare a fost chestia care a declansat purtarea ta,sufocarea ta?spui ca incepusei sa-i vorbesti urat?vroiai sa-l indepartezi..partea asta nu am inteles-o.aveai sentimente dar totusi ce?
RăspundețiȘtergereulterior am realizat ca sentimentele mele pentru J. nu erau trecute. in mine... iubirea pentru J. nu era terminata. am crezut ca era pentru ca m-am indragostit de barbatul in tricou rosu si asta insemna ca daca J. se intoarce la mine eu am sa ii spun "nu". nu am stiut sa fiu sincera cu mine in niciuna dintre relatii si am tradat si ce simteam pentru J. si ce simteam pentru barbatul in tricou rosu.
RăspundețiȘtergerema purtam urat in sensul ca il repezeam, nu aveam rabdare, nimic din ce spunea sau facea nu-mi convenea si nu... nu l-am indepartat asa. nu cred ca m-a iubit mai putin cand ma purtam urat. era ceva ce ma uimea si ma speria si mai tare. simteam ca ar fi facut orice pentru mine. atat de in contradictoriu cu J. am comparat lucrurile si felul in care ma simteam. am gresit.
daca te-ai indragostit,era clar ca sentimente pentru J nu mai aveau loc,atunci cand iubesti nu ai cum sa te indragostesti decat de acea persona.poate era o iluzie in mintea ta,refuzai sa te lasi iubita si asta a castigat.ti se parea ca-i prea mult,ca nu meriti atat,ca nu meriti sa fii iubita intr-atat incat cineva sa fie capabil de orice.oameni gen barbatul in rosu nu-i gasim usor,sunt rari si ar trebui pretuiti pentru felul lor de a fii si modul lor de a iubii.faptul ca te iubea la fel chiar si cand tu te purtai urat cu el,asta inseamna iubire sincera,pura.sa iubesti atat momentele de stres,de ratacire,momentele bune,de nerabdare...sa iubesti tot...uimitor faptul ca pe tine te-a speriat asta atunci si nu ai apreciat
RăspundețiȘtergereasa a fost sa fie.
RăspundețiȘtergerea-ti locuit impreuna,genul asta de relatie sau doar o relatie la distanta?
RăspundețiȘtergerenu am locuit impreuna.
RăspundețiȘtergere