Am facut o greseala. Si vreau sa dau undo.
As vrea sa dau undo la ultimele zile din viata mea. Sa revin in momentul in care am confundat "ce trebuie" cu "ce imi doresc". Si sa aleg acum ce n-am ales atunci.
Daca as spune ca mi-a fost teama... probabil ar fi greu de inteles, de crezut. Si totusi... mi-a fost teama.
Oricat de mult mi-as dori, oricat de mult as crede in minuni, istoria nu poate fi schimbata nici macar de Supergirl. Si iata-ma intr-un prezent in care ma simt pierduta. Si vreau sa fiu gasita. Si vreau sa fiu pastrata.
Si iata-ma intr-un prezent in care-mi simt sufletul in stomac, constrans si uluit de ceea ce am putut sa fiu.
Nici nu mai stiu ce simt si pe unde simt. E o amestecatura de trairi perplexe pe care as vrea sa le disec si sa le azvarl cat colo.
Sunt suparata pe mine. Cu toata supergirl-icia mea, am ales ca o tuta.
Da, stiu. Suna aiurea. Si inexplicabil. Si deplasat... fara nicio noima, fara nici cea mai vaga idee de normal. Pentru ca asa ma simt: aiurea si deplasat... descompusa de atata inexplicabil.
In fine...
Nu vreau sa conving.
Vreau doar sa dau undo.
Supergirl
PS: cel putin un cuvant se refera la Tine
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu