Cred in multe dintre lucrurile pe care le-ai scris aici. Da, nu exista lant pentru suflet. Insa nu cred ca suntem ce alegem. Pentru ca pana sa constientizam asta, alegem ce ne invata altii ca trebuie sa alegem. Dar... indiferent, de cum alegem si de ce, da, suntem responsabili.
Eu inca nu stiu daca alegerile pe care le fac sunt ale sufletului meu neinlantuit, pur, sau sunt ale persoanei mele, cea crescuta de parintii mei, educata de scoli, carti, mass media, persoanele pe care le-am intalnit, job-urile pe care le-am avut, intamplarile pe care le-am trait... Suntem, pana la urma, suma tuturor experientelor traite. Cred ca daca as da toate astea la o parte: parinti, educatie, prieteni, job-uri, carti, filme, trairi, dependente de lucruri si oameni... ar ramane sufletul meu neinlantuit. Eu una nu am ajuns acolo. Sunt in drum spre a ma descoperi. Uneori pot face deosebirea intre alegerile facute cu sufletul, de mine, Anda pura, si cele facute de mine, Anda toxica, plina de reziduurile parintilor, scolii, societatii, anturajului, auto educatiei.
Oamenii mint si se prefac. Toti o facem. Poate asta este chiar unul dintre lucrurile care ne face umani. Cu siguranta lucrurile ar fi mai simple si mai oneste daca oamenii ar fi sinceri si neprefacuti tot timpul, insa lectiile pe care le primim intalnind acesti oameni sau suferind din propria pricina sunt valoroase. Nu realizezi ce inseamna sa tradezi pana cand nu simti tradarea.
Indragosteala e o chestie bio-chimica pentru mine. Se intampla sau nu se intampla si nu are legatura cu absolut nimic. Iubirea este altceva si are legatura cu totul. Nu stiu daca ai citit Iubirea nu doare.
Inca nu mi-am schimbat parerea. Cred in continuare ca daca doare, e orice altceva, dar nu iubire.
Nu sunt de acord cu punerea celuilalt deasupra mea. Dar eu sunt un caz de egoism suprem. La mine functioneaza asa chestia asta: daca ai grija de tine, ai grija de mine. Si invers. Daca te iubesc, am in primul rand grija de mine pentru ca stiu ca daca mie mi se intampla ceva, orice, tu suferi. Nu vreau sa suferi din cauza mea. Deci, trebuie sa am grija de mine in primul rand. La fel si tu. Si am incredere in tine ca ai grija de tine mai mult decat ai grija de mine. Fiecare este cea mai importanta persoana din viata sa. Eu fara mine nu se poate. Pentru ca... suntem fiinte individuale si nevoia de a gasi motiv intr-o alta fiinta este iluzie. Daca e nevoie, nu e iubire, e orice altceva.
Intrebarile nu se vor sfarsi niciodata. Si chiar daca doi oameni sunt foarte sinceri si onesti inca de la inceput, nu garanteaza nimeni ca asa va fi mereu. Oamenii se schimba, evolueaza, se dezvolta. Sau nu. Oamenii au ritmuri diferite de a trai, simti, alege, creste. Oamenii fac ce stiu ei sa faca mai bine intr-un moment dat. Acel "mai bine" poate fi ceva rau pentru alta persoana. Nu e de condamnat sau judecat. Suntem toti la fel, facem aceleasi lucruri, traim aceleasi lectii, insa altfel si altadata.
O cunostinta mi-a spus acum cateva zile ca fiecare persoana care-mi intra in viata vine cu un scop: sa invat ceva despre mine. Imi place ideea asta si o simt reala.
Suntem toti la fel. Vii. Si asta vine la pachet... cu de toate. :)
Multumesc! Atentia ta ma flateaza.
Supergirl
ma inspirat faptul ca mi se intampla tot felul de chestii,mai ciudate,mai normale...si-or sa se mai intample,pentru ca asa e viata asta,plina de surprize.am studiat vreun an psihologia si mi-a placut.incerc sa intleg oamenii in esenta,dincolo de chip si de ce spun altii.gresesc si eu ca sunt om si pentru ca sunt om asta nu-i o scuza.la fel si tu.gesim cu totii.unii au si norocul de a fii iertati mai usor,depinde pe cine au alaturi,altii nu.am si eu o doza de egoism,de a ma iubii pe mine,e benefic asta inseamna ca tu pentru tine contezi si esti important.iubirea nu doare si citez un psalm,,Dragostea indelung rabda,dragostea nu pizmuieste,nu se lauda nu se trufeste..Dragostea nu se poarta cu necuviinta,nu se aprinde de manie,nu gandeste raul,nu se bucura de nedreptate,ci se bucura de adevar.Toate le sufera,toate le crede,toate le nadajduieste,toate le rabda.Dragostea nu cade niciodata....imi place dar trebuie avut grija,nu ne putem lasa calcati in picioare doar pentru ca iubim.primim lectii in fiecare zi,de toate si cu de toate.prin asta ne maturizam si invatam,cateodata mai luam si ceva rau...ca suntem oameni.nu am ani prea multi,nici experienta prea multa dar consider ca deajuns incat sa am grija de mine si sa dau la o parte cei rau si care nu mi-e benefic..(egoismul din mine)
RăspundețiȘtergereegoismul e benefic. n-ai inteles nimic din postarea mea. :) glumesc!
RăspundețiȘtergerenu exista sa iubim si sa ne lasam calcati in picioare. aia nu e iubire, contravine psalmului si e fix invers egoismului. vezi?! d-aia e bine sa fi egoist: nu te lasi calcat in picioare.
viata e misto, e cool, i love it! n-as putea sa traiesc fara viata mea. :) ma tine constant in priza, oare ce-o sa se mai intample, pe cine am sa mai cunosc? e minunat sa fii viu, liber si sa traiesti asa cum ai chef sa traiesti, fara sa-ti pese de parerea altora, de imagine, de reguli... ci doar de bun simt, onestitate si respect. clar m-am nascut ca sa traiesc! asta e scopul meu in viata. :)
s-a inteles gresit.egoismul e benefic.ideea mea a fost ca egoismul din mine m-a ferit de multe si nu ca nu mi-ar fi benefic.viata chiar trebuie traita fara reguli,oricum regulile sun facute sa fie incalcate...:)))) ce chestie...tocmai am citit ceva interesant:,,cand doua suflete se iubesc se usuca de dor,dar Dumnezeu nu toarna apa doar unuia.Visele nu tin de sete''ma prinde nostalgia...:)))))
RăspundețiȘtergereaaahhhhhhh :) pai zii asa! :))
RăspundețiȘtergeremi s-a facut pofta de uscat de dor si sa-mi fie seeeteeee :) m-ai lovit cu nostalgia! :)
sper ca de bine :) am ,,mancat'' niste litere,sa-mi fie cu iertare.si cred ca stiu si de cine ti s-a facut pofta de uscat de dor...cel care apare aproape mereu in postarile tale.ce diferenta e intre cei doi?ma refer din cat ai cunoscut tu?a nu se intelege diferenta de varsta.cum e unul,cum a fost celalalt?
RăspundețiȘtergerenu, nu mi s-a facut dor de J. mi-e dor de mine indragostita, iubind si fiind iubita.
RăspundețiȘtergerei-am iubit pe amandoi. nu mai mult sau mai putin. i-am iubit si atat. la fel cum m-au iubit si ei pe mine. sunt persoane diferite. i-am cunoscut in momente diferite din viata mea.
fundamental, amandoi sunt persoane minunate, barbati deosebiti. altfel, nu as fi ajuns sa ii iubesc si sa ramana in mine pentru totdeauna.
sa fiu cu J. a fost agonie si extaz, la propriu, in cea mai pura forma.
sa fiu cu barbatul in tricou rosu a fost serenitate si bucurie depline.