marți, 4 decembrie 2012

Melc mai mare acum...

Nici pe departe acolo unde ma gandeam ca am sa fiu. Si nici prin vis nu-mi imaginam ca sunt ceea ce sunt. Acum. Aici. Nicaieri.

Impart lumea. In lumi mici. Fiecare cu iluzia si visul ei. Pana cand o sa se termine.

Nu-mi ajunge sufletul ca sa ajung. Cat sa ma mai catar aiurea, prefacandu-ma ca urc.


Am obosit. De mine.

4 comentarii: